Nu m-am gandit niciodata sa-mi fac un tatuaj, ba chiar m-am gandit sa nu imi fac vreun tatuaj vreodata, pana intr-o zi cand avand o zi foarte proasta, in metrou l-am vazut pe un tip ce avea bratele tatuate, foarte colorat si probabil pline de intelesuri. Am iesit de la metrou si primul lucru pe care l-am facut a fost sa-i spun Andrei ca vreau un tatuaj, nu stiam ce, nu stiam unde, asa ca Andra s-a oferit sa-mi deseneze ceva...dupa cateva zile imi trimite primul desen...O ramarica de cires japonez, a fost dragoste la prima vedere...apoi am gasit o poveste si mai frumoasa pe net...
"Floarea de cires - Sakura, simbolul meu pentrul viata cea scurta si trecatoare
Sakura reprezinta ideea de viaţă scurtă şi trecătoare, defineste idea de inflorire, nu doar floarea in sine. Inflorirea ciresului japonez este brusca , o explozie stralucitoare in alb si roz, totul urmat in scurt timp de inevitabila cadere a florilor care fac un covor sfant sub copacul care cu cateva zile inainte era spectaculos inflorit.
Pe covorul de flori scuturate nimeni nu calca; reprezinta suma de suflete duse a samurailor care au jurat onoare vesnica.
Inflorirea cireşilor reprezinta si începerea perioadei de plantare a orezului, alt mit, cel al vietii imbelsugate dobandite doar prin truda si suferinta, prin munca inceputa de la cel mai de jos nivel. Japonia toata crede in faptul ca florile de cires (sakura) sunt o metafora a vietii pamantene. Nepretuite in cultura japoneza sunt doua lucruri: floare de cires si onoarea samuraiului. Sakura si Samuraiul, impreuna, reprezinta moartea perfecta a adevaratului razboinic , mereu constient de natura efemera si trecatoare a vietii lumesti.
Deviza samuraiului este :”Aceasta este o zi buna pentru a muri!” Indiferent despre care dintre zilele sale vorbeste, aceasta, cea de astazi, este cea mai buna! Ca urmare, samuraiul traieste la intensitate maxima oricare din zilele sale, cu onoarea si respectul pentru cei pe care maine s-ar putea sa nu-i mai vada, dorindu-si sa moara in plina glorie, stralucind.
Sakura era o parte a numelui unei printese japoneze care traia in ceruri si care a coborat pe pamant in cautarea perfectiunii.
A ales sa traiasca intr-un pom inflorit, cel de cires.
A lasat nemurirea ei vesnica pentru a cauta fericirea efemera a dragostei unui barbat, stiind ca apoi va muri, frumusetea ei trecandu-se rapid precum florile de cires. Si a dorit sa moara in plina glorie, stralucind, indragostita de viata si de placerile ei. Si pentru ca nu putea avea copii, ciresul japonez care a gazduit-o a ales sa nu faca fructe.
Printesa a fost inmormantata pe varful muntelui Fuji, loc venerat pana astazi, timpul are pe munte alte valente. Acolo, pe munte, fiecare persoana isi are propriul timp si propria oglinda in care poate vedea cum s-a nascut, modul in care a trecut de la copilarie la adolescenta, cum se indragosteste, se maturizeaza, cum se bucura de viata.
Pe munte, in propria oglinda, fiecare vede si Moartea pe care o considera o fireasca şi binefacatoare reintegrare în natură."
Pe covorul de flori scuturate nimeni nu calca; reprezinta suma de suflete duse a samurailor care au jurat onoare vesnica.
Inflorirea cireşilor reprezinta si începerea perioadei de plantare a orezului, alt mit, cel al vietii imbelsugate dobandite doar prin truda si suferinta, prin munca inceputa de la cel mai de jos nivel. Japonia toata crede in faptul ca florile de cires (sakura) sunt o metafora a vietii pamantene. Nepretuite in cultura japoneza sunt doua lucruri: floare de cires si onoarea samuraiului. Sakura si Samuraiul, impreuna, reprezinta moartea perfecta a adevaratului razboinic , mereu constient de natura efemera si trecatoare a vietii lumesti.
Deviza samuraiului este :”Aceasta este o zi buna pentru a muri!” Indiferent despre care dintre zilele sale vorbeste, aceasta, cea de astazi, este cea mai buna! Ca urmare, samuraiul traieste la intensitate maxima oricare din zilele sale, cu onoarea si respectul pentru cei pe care maine s-ar putea sa nu-i mai vada, dorindu-si sa moara in plina glorie, stralucind.
Sakura era o parte a numelui unei printese japoneze care traia in ceruri si care a coborat pe pamant in cautarea perfectiunii.
A ales sa traiasca intr-un pom inflorit, cel de cires.
A lasat nemurirea ei vesnica pentru a cauta fericirea efemera a dragostei unui barbat, stiind ca apoi va muri, frumusetea ei trecandu-se rapid precum florile de cires. Si a dorit sa moara in plina glorie, stralucind, indragostita de viata si de placerile ei. Si pentru ca nu putea avea copii, ciresul japonez care a gazduit-o a ales sa nu faca fructe.
Printesa a fost inmormantata pe varful muntelui Fuji, loc venerat pana astazi, timpul are pe munte alte valente. Acolo, pe munte, fiecare persoana isi are propriul timp si propria oglinda in care poate vedea cum s-a nascut, modul in care a trecut de la copilarie la adolescenta, cum se indragosteste, se maturizeaza, cum se bucura de viata.
Pe munte, in propria oglinda, fiecare vede si Moartea pe care o considera o fireasca şi binefacatoare reintegrare în natură."
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu