Descoperire

Am facut cea mai mare descoperire din ultimul timp, cred ca si cercetatori NASA ar fi invidiosi, ar trebui sa brvetez aceasta descoperire, eu si Denisa, caci doar lucrul in echipa aduce descoperiiri din astea marete.

Am descoperit cea mai mare calitate pe care trebuie sa o aiba o femeie in zilele noastre: SA FIE SLABA,asta e calitatea suprema, si daca e piperata cu LIPSA PRICEPERII IN BUCATARIE, iata femeia ideala.

A fi slaba in zilele noastre (nu stiu de unde si pana unde) a ajuns o virtute, nu conteaza cate lucruri stii sa faci si ce personalitate uimitoare ai, daca nu esti slaba nu ai nicio sansa, niciun loc, nicaieri pe lumea asta :D. Iar daca mai sunt oameni care cred in lucruri de genul "Frumusetea sta in ochii privitorului", ar trebui sa-si schimbe repede reperele in viata, pentru ca acum frumusetea sta in kilograme, cu cat ai mai putine cu atat esti mai frumoasa, minunata si sublima, ce mai, esti ideala. Celelate o mie de defecte pe care le-ai putea poseda pot fi trecute cu vederea
atata timp cat esti slaba si iti petreci tot restul vietii preocupandu-te de caloriile pe care le bagi in gura.

Virtutea asta, a fetelor de a fi slabe, pe mine personal nu ma deranjeaza absolut deloc, dar ceea ce nu inteleg eu, e altceva, de ce se mai preocupa pentru persoanele care nu sunt la fel de slabe ca ele? Cu ce le pot incurca pe aceste fete slabe, restul de fete nu foarte slabe? Din punctul meu de vedere cu nimic, ca vorba cuiva, nu trebuie sa le care in spate. Dar lucrurile nu sunt asa simple cum par, ele sunt deranjate de celelate hidosenii ale planetei (aceste modele de palarii:) si uneori fac si comentarii fara rost. Sa ii spunei unei fete ca e grasa e ca si cum i-ai spune unui handicapat care nu are o mana, ca nu are o mana! Oare fac aceste comentarii pentru a le impulsiona pe grase sa slabeasca? Daca aste e motivul tin sa le anunt ca ar fi un dezastru mondial ca toate fetele sa aiba aceleasi kilograme, in primul rand slabele nu ar mai speciale, in al doilea rand, toate centrele de remodelare corporala ar da faliment, urmate imediat de industria producatoare de produse pentru slabit si probabil toti nutritionistii ar trebui sa-si schimbe meseria.

In opinia unei fete foarte slabe, frumoase si inteligente, mersul la Mall pentru slabe e la fel ca mersul la cofetarie pentru grase! Voi ce intelegeti din asta? Eu inteleg fie ca slabele manaca haine, iar grasele se imbraca in prajituri :)), fie ca grasele nu merg la Mall pentru ca sunt prea grase si le e rusine asa cum slabele nu merg la cofetarie sa nu se ingrase. Oricum am o veste proasta pentru fata asta slaba, frumoasa si inteligenta : nu o sa ma sinucid, si eu merg la Mall, port marimea M (va fi socant pentru ea sa auda asta:), si spre deosebire de ea, eu ma simt atat de bine in pielea mea incat pot sa manac prajituri si dupa 9 seara :D
IN YOUR FACE SKINNY GIRL!!!

sursa foto:http://www.theradreport.com/wp-content/uploads/2006/10/skinny_model.jpg

Uniunea Europeana, Romania, Bucuresti, Tramvaiul 8...

"-Fah ia zi fah nebuno ce faci?
-.............................
-Stai cu puradelu' fah?Aha au plecat drogati aia?
-.............................
-Fah nebuno ce (h)era cu mesaju' ala cum adica fah imi bagi p*** n-cur, pai fah nebuno stai asa ca vin acasa si iti bag eu vreo doua capace sa nu mai vorbesti asa cu mine, ce inseamna asta fah...
-.............................
-FAH NEBUNO NU MA INTRERUPE CAND IO EXPLIC CEVA, te-ai imprietenit cu drogata aia handicapata de la Jilava si faci tu filme ca m-ai vazut?!? Da' ce fah? Tu esti psiholoaga d'aia sa ma vezi pa mine pa unde sunt!!! unde sunt fah?!?Unde sa fiu fah, eram pa strada sa fac bani. Hai fah zi
-..............................
-Asa fah aliminteaza-mi furia sa vezi ce iti fac cand ajung acasa...
-..............................
-Si ce daca plange copilu', cand faceai pa psiholoaga si vedeai tu ce fac io nu plangea?
-..............................
-Unde ma trimiti fah?la Jilava? Lasa ca te trimit io la camp sa scoti cartofi!Si o sa fiu fericit,ca m-a pus dracu' sa ma insor cu miss piranda...
-.............................."

Asta a fost momentul in care am coborat din tramvai si nu am mai putut urmarii firul conversatiei, care sunt convinsa ca a continuat pana cand a ajuns omu' acasa si i-a deschis nevasta-sa usa, iar el probabil a intampinat-o cu perechile de palme promise la telefon, de fata cu un tramvai plin de oameni. Oameni care incercau sa nu schiteze nimic pe fetele lor, fiecare incerca sa-si pastreze indiferenta, vesinica indiferenta in care ne place sa zacem zi de zi...
Noroc ca e iarna, si am reusit sa-mi acopar fata cu fularul si sa rad in hohote de situatia tragic-comica.
Probabil ca intr-o tara din lumea a treia o astfel de conversatie,de fata cu tot satul ar fi perfect normala si la locul ei, insa nu stiu unde poate fi incadrata conversatia asta intr-o capitala europeana, posibil la rubrica "de la romani adunate"...

sursa foto:http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/401/321/5109/2508924/1/tramvai-cai.jpg

Quality time...

Incep sa cred din ce in ce mai mult in faptul ca intelepciunea vine o data cu varsta. Iar gandul ca o sa ajung fata batrana, ca profa mea de istorie, care la peste 40 de ani locuia cu maicasa si cu cateva animalute(un caine Moko si o pisica, sau doua), nu ma mai sperie. Shocking I know!

Fericirea nu e garantata 100% indiferent de drumul pe care il alegi in viata, am cunoscut atatea cupluri care aparent intruchipau perfectiunea si care imi dadeau impresia ca au gasit cheia fericirii, in fata carora m-am simtit de multe ori inferioara (ca atunci cand stii ca ai o gaura in ciorap si cand ajungi in vizita la cineva si te pune sa te descaltii, simti fiori de caldura pe sira spinarii de rusine). Si despre care am descoperit ulterior ca lucrurile nu sunt chiar asa cum par, la fel ca si in cazul singuratatii, cand afli despre cineva ca e singur, simti nevoia sa-l compatimesti, ca si cum ar fi o boala, ba mai mult nici nu iti vine sa intri in detalii (daca se ia!). Iar in aceste cazuri nici macar nu mai faci cercetari ulterioare sa vezi daca omu' e fericit, de ce ai face una ca asta? Verdictul e clar!!!! Singuratate. Celibat. Ce fericire poate fi in asta? Pai, am sa va spun cateva lucruri minunate pe care chiar eu le-am experimentat...

Quality time with myself asta ar trebui sa fie numele programului de reabilitare a starii de singuratate, sau pe limbajul americanilor, a starii de not dating. Ajung acasa cand vreau, imi fac de mancare exact ce vreau (fara sa aud, ca nu e bine facuta, ca e prea arsa, ca e prea cruda and so on). Pot pur si simplu sa lenevesc in pat fara sa fiu preocupata de celalat (chestia asta oricum cred ca e valabila doar pentru femei - doar noi ne preocupa daca celalat "se simte bine") citind o carte de exemplu. Deja aud hohotele de ras referitoare la cititul cartii, stiu ca e mult mai distractiv sa faci sex, dar va asigur eu ca dupa ce terminati de citit cartea nu o sa aveti discutii cu ea despre: de ce nu este capacul de wc ridicat? sau de ce pasta de dinti nu are capac? (observ in cupluri o obesie pentru capace) Si cu siguranta cartea nu o sa-ti spuna sa nu mai plescai cand mananci. In fine, am luat la cunostinta faptul ca sunt doua activitati cu totul diferite, si ca exista un moment al zilei pentru fiecare din ele, ceea ce voiam eu sa subliniez e ca oameni gasesc fericirea acolo unde noi de multe ori nu o vedem...

Azi de exemplu abia asteptam sa termin munca si sa ajung acasa sa pot sa ma pun in fata televizorului si vad cateva filme si sa manac un castron MARE de cereale cu lapte, am vazut "Juno", cred ca m-a inspirat sa scriu acest post, prin simplu fapt ca mi-am dat seama ca sunt fericita fara niciun motiv, apoi a urmat si comentariul lu' Ruru de pe blog, care mi-a facut inima sa-mi bata mai repede si am reusit sa ma teleportez intr-un timp foarte indepartat, in curtea scolii,unde 4 fetite de clasa a5a se imaginau neveste de fotbalisti sau actrite de telenovele pana cand le trezeau la realitate baieti care le trageau de par sau le frecau cu zapada, in functie de anotimp...Asa ca savurez din plin fiecare moment, fara sa ma mai intreb de ce eu? :D pentru ca stiu deja raspunsul...

Exista un timp pentru orice...pentru o relatie...pentru tine...pentru singuratate...pentru prietenie...pentru dragoste...pentru muzica...trebuie doar sa stii sa pretuiesti ceea ce iti e rezervat...si sa ai foarte multa rabdare...

"Danseaza prin viata cu aceiasi pofta pe fiecare ritm" (muza citatului, Diana)

sursa foto:arhiva personala, intr-un moment de quality time with myself

"Iluminarea pe intelesul prostilor" de Anne Cushman

"Cel mai mare dusman al tau nu-ti poate face mai mult rau ca propiile tale ganduri.Dar odata stapanite, nimeni nu te poate ajuta la fel de mult..."


Acum ca am reusit sa trecem peste cea mai deprimanta zi a anului, 18 ianuarie, cica ar fi fost aceasta, putem sa vorbim si despre lucruri mai amuzante si menite sa ne salveze de depresie. Unul dintre ele ar fi I L U M I N A R E A, sper ca suntem toti de acord ca este imposbil de atins.Ce este posibil de atins? Calatoria catre iluminare...

Fiecare religie are o definitie proprie a iluminarii.De exemplu in religia ortodoxa, un exemplu clasic ar fi pogorarea Sfatului Duh asupra Sfatului Petru. Hai sa va spun pe scurt aceasta iluminare vazuta de niste elevi de gimnaziu, nu dam nume :)). "Sfantul Petru statea in ograda lui din varful muntelui,de unde putea admira rasaritul sau apusul soarelui in fiecare zi. Sfantul Petru avea o casa foarte frmoasa si o gradina pe masura.Intr-o zi de mai,pe cand Sfantul Petru avea grija de animalele din ograda,gainile, curcile, ratele, cocosi, purcelusii, vacutele, oitele si capritele pe cer aparu o flacara rosie care se pogori asupra Sfantului Petru acesta fiind chiar Sfantul Duh".(Daca Ruru isi aminteste varianta mai amuzanta o rog sa intervina:)). Iata un exemplu de iluminare pe intelesul prostilor, la propriu!

In carte lui Anne Cushman, iluminarea poate fi gasita in India, patria a peste 350 de relegii, cum am vazut intr-un articol pe net. Prin urmare trebuie sa existe cam tot atatea modalitati de a gasii iluminarea. Asta incearca sa faca si eroina cartii, pe numele ei Amanda, pleaca intr-o calatorie in India, scopul fiind gasirea iluminarii si scrierea unei ghid(pe intelesul prostilor) despre asta. In ce masura reuseste? Dupa ce viziteaza cateva ashram-uri din India, fiecare dintre ele conduse de cate un guru, cat se poate de ciudat si incercand sa puna in practica modalitatile de meditatie din fiecare. Amanda nu reuseste nici in cele mai dure momenete de meditatie, cand de exemplu trebuia sa stea nemiscata, in aceiasi pozitie timp de 3-4 ore, sa nu se mai gandeasca la viata ei de pana atunci. De fiecare data ii revin in minte amintirile despre mama ei, o femeie foarte nonconformista cu pretentii de artista. Conversatiile cu cea mai buna prietena Lori, care incerca de fiecare data sa o convinga sa-l uite pe Matt,barbatul care i-a frant inima de nenumarate ori. Si desigur gandurile catre Matt si speranta ca intr-o zi se vor impaca.

O carte pe care o recomand tuturor celor care nu stiu nimic despre yoga, medidatii, budism (dar si celor care stiu) pentru ca este o carte plina de "personaje care te fac sa razi in hohote prin implicarea lor in tot felul de trairi spirituale sau terestre"


Calatoria fiecariua dintre noi poate sa inceapa prin controlul propiilor ganduri, asa cum spune si citatul de inceput...

sursa foto:http://yogamum.files.wordpress.com/2008/04/eficover.jpeg?w=448&h=677

Prieteni

Treaba asta cu prietenia e foarte complicata. Mereu am crezut ca stiu totul despre ea, dar se pare ca tot ce am crezut eu despre ea timp de zece ani nu a fost tocmai pe aceiasi lungime de unda cu realitatea. Am hoinarit prin viata, pana de curand alaturi de trei prietene, poate ca cele mai bune pe care un om le poate avea, cu siguranta am avut cea mai frumoasa calatorie posibila, impreuna cu ele am descoperit cine sunt astazi. Cum in fiecare poveste trebuie sa existe un dar, al nostru a aparut strict in momentul in care nu ne-am mai dorit aceleasi lucruri, daca pasul de la copilarie, la adolescenta am reusit sa-l facem fara probleme, iar adolescenta am intampinat-o cu zambetul pe buze, urmand toate aceleasi reguli si principii. Pasul catre maturitate s-a lasa asteptat...sau mai bine zis nici una dintre noi nu a vrut sa traseze granita, unde se termina adolescenta si incepe maturitatea. Am lasat aceasta sarcina suspendata undeva in aer si am sperat ca nu va fi nevoie sa avem vreodata de-a face cu ea si ne tineam degetele incrucisate spunand "nu, asta nu o sa ni se intample noua, prietenia noastra o sa reziste orice s-ar intampla". Cu cat am evitatam mai mult sa vedem exact ce se intampla cu atat tensiunile cresteau si cresteau si cresteau...pana cand fiecare dintre noi a pus in felul ei punct.

Partea buna e ca incep sa invat chestii noi despre prietenie, acum doua seri am primit un telefon de la o fosta colega de liceu, colega mea de banca din liceu. Tot timpul liceului am fost foarte apropiate si am impartit foarte multe eugenii si batoane de susan si note de 3 la chimie, matematica si fizica :))Dupa terminarea liceului stiam ca fiecare are drumul ei si ca va fi destul de greu sa tinem legatura. Nu mai vorbisem la telefon de mai bine de un an, dar cand i-am auzit vocea am simitit o explozie de bucurie, inexplicabila. E greu sa sintetizezi un an din viata ta intr-un apel de jumate de ora, micile amanute pe care le-am aflat una despre cealalta, ne-au bucurat pe amandoua in egala masura. La sfarist ma intrebam, oare asta inseamna prietenia? Chiar daca nu ai posibilitatea sa pastrezi legatura cu un om zi de zi, atunci cand reusiti sa vorbiti poti sa profitati din plin de acel moment?


sursa foto:http://www.commentsguru.com/images/sayings/good_friends.jpg

"Iubeste-ma pentru..."

Te-ai gandit vreodata care sunt motivele pentru care vrei sa te iubeasca ceilalti? Eu nu m-am gandit niciodata,insa incep sa cred ca unul dintre motive este egocentrismul nostru excesiv, ne admiram prin ochii celoralti si de multe ori ajungem sa traim prin intermediul celorlati.Cel pe care il iubim este ceea ce noi credem ca suntem. Un intelept a spus "ne nastem singuri si murim singuri", oare de ce ne incapatanam sa ne petrecem restul vietii inconjurati de foarte multi oameni, iar unii dintre acestia nici macar nu ne inconjoara cu dragostea lor si mai degraba ii inconjuram noi cu un lantul al fricii de singuratate...sau mai bine zis al fricii de propria persoana.Oare de unde frica asta de noi? Din lipsa de iubire as putea sa raspund, atunci cand nu te iubesti suficient de mult, cauti iubirea sub alte forme si substante sau in persoane nepotrivite.

Cand ajungi sa te accepti si cand incepi sa-ti asculti inima, cam tot atunci descoperi si motivele pentru care ceilalti te iubesc, fie pentru pasiunile tale, pentru gesturile simple pe care le faci in fiecare zi fara macar sa le observi, pentru aspectul fizic, pentru ideile tale, pentru visul tau de a calatorii in jurul lumii, pentru orientarile religioase sau politice, pentru cultura si inteligenta...sau pur si simplu pentru ceea ce stii tu ca esti !

"Uneori nu cautam repere in celalat,ci catalizatori.Nu vrem confirmari ci provocari". Sa fie oare asta motivul pentru care dragostea in zilele noastre a devenit moderna? Iar prin modern vreau sa spun mai puternica si mai reala ca niciodata.Am depasit momentul in care societatea sau familia iti alegea alesul/aleasa. Am vazut foarte multe articole care aveau titluri de genul "mai exista dragoste in ziele noastre?". Da! Dragostea exista atata timp cat tu vrei sa existe, e un sentiment ce infloreste din interiorul tau si isi gaseste uneori locul in interiorul celuilat, asta fiind cazul fericit in care il gasim pe celalat, si devine mult mai fericit cand societatea in care traiesti nu iti pune piedici si puteti sa va traiti povestea de iubire "pana la adanci batraneti" sau pana cand aceasta se termina, pentru ca orice inceput are si sfarsit, exista si povesti de dragoste care se termina, iar asta nu inseamna un capat de lume, inseamna doar ca Dumnezeu are si alte planuri pentru tine...pe care ar trebui sa le accepti cu inima deschisa!



sursa foto:http://www.here2see.com/img/misc/express-your-love-in-different-style/express-your-love-in-different-style03.jpg

Revelionul

Ziua de 1 ianuarie 2010,nu prea sunt multe de facut azi,dupa o noapte foarte ocupata e normal sa ne odihnim,eu m-am hotarat sa ma odihnesc putin prin scrisul pe blog,avand in vedere ca starea de mahmureala lipseste cu desavarsire,motivul fiind faptul ca am renuntat la alcool de aproape o luna(desi suna ca declaratia unui alcoolic anonim,eu sunt foarte mandra de realizarea mea)asa ca, sunt destul de luccida sa aberez un pic pe blog azi.

Revelionul se invarte intr-un cerc vicios al superstitiilor si abia dupa ce ai indeplinit toate cele dictate de gura satului abia atunci incepe distractia.Cele mai grele incercari cred ca sunt cele legate de manacat,cu 12 secunde inainte de Anul Nou trebuie sa manaci 12 boabe de struguri(culoarea nu are nicio importanta-sper!)unul cate unul,apoi dupa ce ti-ai umplut gura cu struguri trebuie sa bei sampania la 12 fix, apoi sa continui cu o bucatica de ciocolata (nu stiu exact motivul,cred ca are legatura cu bun,dulce),iar cea mai importanta manacare este lintea cea aducatoare de bani, care trebuie mancata cat mai repede dupa 12 noaptea.Dupa incep probele fizice,spartul unei sticle,pahar,farfurie ce gasesti pe langa tine,de preferat e sa o spargi afara si sa nu iti umpli casa de cioburi,atentie cioburile trebuie sa fie cat mai mici si uite asa alungi ghinionul,apoi urmeaza pupatul sub vasc,iar cei mai norocosi dintre noi sunt rugati sa se retraga in vastele lor apartamente si sa se puna pe facut dragoste pentru ca 'Chi non lo fa a capodanno non lo fa per tutto l'anno', cum ar spune italianul!
Probele cele mai usor de trecut cred ca sunt cele vestimentare,neaparat trebuie sa avem ceva nou si ceva rosu si desigur sa ne indesam cat mai multi bani prin buzunare!

Ce sa zic anul asta cred ca am picat probele de mai sus :)).Am rugat-o pe doamna Superstite sa dispara din peisaj si sa ma lase sa ma distrez,nu de alta dar nu voiam sa-mi umplu geanta plic(in care mi-a incaput telefonul,cheile si aparatul foto) cu oala de linte,ciorchine de struguri sau cutia cu bomboane.Iar vascul nu parea sa fie un accesoriu tocmai potrivit la tinuta mea.M-am incumetat doar la spartul unei sticle, rog superstitiosii sa nu mai citeasca de aici incolo,declaratia urmatoare va fi socanta!Singura sticla goala de prin preajma era una de sampanie,nu Dorado la 7 lei sticla (ar fi simplificat lucrurile considerabil), ci era o sticla de Moet,aveam repede sa aflu de ce pretul este un pic mai mare de 7 lei! Foarte etuziasmata trantesc sticla de un beton,cu toata forta si...surpriza!!!Nu s-a spart!!!Am mai incercat si a doua oara si acelasi rezultat, sticla a rezistat!A treia oara,deja ma panicasem putin si mi-as fi dorit sa am Codul Superstitiilor International langa mine sa-l rasfoiesc repde si sa vad la ce categorie de ghinion ma incadrez si pentru ce perioada :)).Panica si-a spus cuvantul si cand am izbit si a treia oara sticla de beton, aceasta s-a facut bucatele,bucatele...victorie,am zis, asta inseamna ca perioada de pedeapsa va fi redusa :)).

Cred ca o traditie frumoasa de Revelion ar fi ca toti oamenii sa se opreasca pentru o secunda din orice activitate,exact atunci cand secundarul se transforma din '60 in '01.Faptul ca suntem intr-o miscare continua diminueaza importanta trecerii de la un an la altul!

sursa foto:http://www.bestchristmashampers.com/wp-content/uploads/2009/10/charbonnel-truffles-and-moet-chandon-champagne.jpg