2 feb. 2011

Pentru prieteni...

Niciodată nu am considerat ca ma pricep la prieteni si cu toate astea am avut de-a lungul si de-a latul timpului alături de mine niste prieteni minunați.Pe uni dintre ei i-am pierdut pe drum si imi dau seama ca proverbul acela care spune cam asa : un strain care greseste reusim sa-l iertam, dar un prieten niciodata, este cat se poate de adevarat. Da, recunosc ca sunt lucruri pe care nici eu nu le pot uita, dar le-am iertat. Acum cativa ani, cred ca prin clasa a 10 a am pus un pariu cu Ru-Ru, de care uitasem, pana acum cateva zile, cand am descoperit si recompensa pariului pe care eu l-am castigat, ne promisesem una alteia jurnalele in acest pariu. Nu i-am citit niciodata jurnalele lui Ru-Ru, le-am rasfoit, dar niciodata nu am putut sa le citesc, nici acum cateva zile cand le-am gasit la mine in biblioteca, parca o gasisem pe Ru-Ru atat de tare m-am bucurat. Stiti de ce nu le-am citit ? Nu ca nu as fi fost curioasa ca dracu cand mi le-a înmânat, ci pentru ca noi doua oricum ne spuneam totul, ore in sir la telefon in fiecare seara, iar in jurnalele ei cred ca erau prea putine lucruri pe care nu le stiam si poate asa cum scriam si eu in jurnalele mele, erau lucruri care spuse cu voce tare nu aveau niciun sens...dar pentru mine erau speciale. Mi-as dori ca intr-o zi, Ru-Ru sa ma ierte...

Prietenia este o treaba poate la fel de ciudata ca dragostea, doar ca te distrezi de 10 ori mai mult :) si gresesti de 10 ori mai mult :) pentru ca nu exista aceiasi presiune si de multe ori nu depunem la fel de mult efort, desi merita mai mult. Acum sincer, de cate ori sari in cele mai frumoase haine si iti intinzi cel mai fain machiaj cand vine o prietena in vizita ? Niciodata :)) prietena te iubeste si in pijamale, dar cand stii ca trebuie sa te intalnesti cu Fat-Frumos ? Altfel stau lucrurile, esti mereu ca iesita din cutie, la orice ora! 

Andreea, este ora 3am la 6 stii ca ma trezesc, dar nu pot sa dorm, tu esti muza mea, cred ca ai dreptate uneori mananc prea multe lamai si sunt prea vrajitoare... dar habar nu am cum sa fiu altfel, lucrurile frumoase pur si simplu refuza sa fie spuse de mine, poate pentru ca nu ma gandesc niciodata la ele, facand exceptie acest moment ! Andreea( stiu ca mananc litere) si ca ai avut o zi lunga la munca, iar Lullu nu mai rade si pune mana si munceste, ca d'aia ai laptop acum, Diana stiu ca iti e dor de mine, iar Denisa as fi preferat sa spargem o punga de seminte la ora asta decat sa vorbesc despre prietenie :) dar in alta ordine de idei, am un anunt important : sunt recunoscatoare ca va am ! Chiar si departe, chiar si in camera de langa...sunt pur si simplu norocoasa ! Sunt pur si simplu norocoasa ca am avut ocazia sa raspund alaturi de voi la telefoanele clientilor gigaset si ca impreuna reuseam sa facem cel mai amuzant technical support ever , ca am golit impreuna atatia metri de bere si ca cumva, prin ceva, printr-o complicitate greu de definit am ramas prietene ca sa putem continua distractia si prin alte cadre si locuri.

p.s: Lullu si Andreea azi ati fost super ! De fapt ca de fiecare data cand am nevoie de ajutorul vostru...un mare LIKE pentru voi de la vrajitoarea de serviciu, Adri ! 

5 comentarii:

  1. You just made my day.. stiam eu ca trebuie sa deschid pc-ul asa matinal. Mi-ai intins un zambet laaaarg pe bot pe care cu greu o sa il sterg azi. Cu lamaile tale.. fac limonada si o savurez zilnic, cateodata cu mai mult zahar, alteori asa.. ca pt diabetici.. iar din caracterul de vrajitoare invat. Si invat mult si bine ;). Daca nu ai mai fi asa nu ai mai fi tu si eu cel putin (sunt sigura ca si Lulu e de acord cu mine) am invatat sa te iubesc si sa te apreciez asa cum esti.Si chiar esti speciala (doar in sensul bun al cuvantului).
    Da, Gigasetul ala a facut minuni, ne-a adus impreuna.. si voila.. inca suntem aici.. eu cel putin, seara de seara :))
    Si eu ma bucur la fel de tare ca tine ca te-am si ne-am cunoscut, ma bucur ca pot sa te ajut atunci cand ai nevoie, sa fiu langa tine, sa radem , sa ne bucuram sau sa plangem impreuna in franceza sau in oricare limba :)). Si voi fi mereu aici.. mai aproape sau mai departe, fizic vorbind, dar o bucatica din sufletelul meu e mereu pachet la tine in valiza (poti sa il cauti si azi.. l-am strecurat aseara acolo).

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu mi se adreaseaza direct, dar recunosc ca mi-au dat lacrimile de nostalgie, cand am ajuns la partea cu suportul :D
    Desi eram eu mai autista din punct de vedere social (=centrata pe anumite chestii/persoane) ma bucur ca am apucat sa va cunosc.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ho, fata, ca te-am iertat, au trecut aproape 2 ani de zile! Cat crezi ca tine omu' ranchiunea? In ciuda proportiilor mele, nu sunt elefant! :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Ah, si logic ca nu te aranjezi si nici nu te machiezi cand vine prietena in vizita, ca o sa aiba impresia ca trebuie sa pleci undeva si ea te retine :D

    RăspundețiȘtergere
  5. Partea asta cu aranjatul imi place maxim :)) Ce ar mai fi sa trebuiasca sa ne aranjam de fiecare data cand ne vedem? :))) Am fi ca scoase din cutie tot timpul :)) Nu as vrea sa experimentez asta.. pijamalele mele cele mov si intrate la apa ar fi tare triste :))

    RăspundețiȘtergere