24 nov. 2010

Pentru femei by Andreea


Deci.. nu am putut sa ma abtin, ma mancau degetele pe tastatura. Dupa cele doua comentarii din care puteam foarte bine sa fac o jumatate de post, ma gandesc ca mai am inca fooooooarte multe de spus. Da! este un subiect intrigant si parerile sunt impartite. Dar hai sa trecem de superficialitate si sa ne uitam adanc in sufletelele noastre pacatoase. Nu trebuie sa si impartasiti. Trebuie doar sa va recunoasteti voua ceea ce simtiti.
Eu.. o sa impartasesc putin. In limita bunului simt. Din respect pentru mine si nu numai. Nu insel. Fara modestie. Dar niciodata. E un principiu pe care il respect pentru ca vreau si pentru ca pot. Dar asta nu inseamna ca intorc capul atunci cand vad un barbat extraordinar in fata mea. Nu inseamna ca toate instinctele mele sunt anesteziate pentru ca acasa ma asteapta cineva sa ma sarute si sa ma stranga in brate. Nu inseamna ca atunci cand trece pe langa mine un barbat care miroase foarte bine nu imi atrage atentia. Nu inseamna ca atunci cand un barbat care se apropie gentil de mine nu imi da emotii. Nu are nimic a face cu dragostea. E doar, simtire. Pur si simplu o atractie care te poate face sa iti pierzi capul. Te POATE face. Daca asta nu se intampla, nu e pentru ca nu simti ca ai vrea sa il strangi in brate si sa il saruti pasional, ci pentru ca nu te lasa constiinta. Femeile singure sunt mai pasionale. (sa zicem). De ce? Pentru ca nu au constiinta atat de apasatoare ca cele care au pe cineva.
Revenind la legile astea alea atractiei, sincera sa fiu, nu cred ca este nicio lege. Se intampla pur si simplu. Fata de oameni la care nu te astepti. Cand te astepti mai putin. Asta nu inseamna ca trebuie sa si concretizezi atractia asta daca nu te simti in stare. Dar nici sa le judeci pe cele care o fac. Eu poate nu m-as simti in stare. Dar le apreciez pe cele carora nu le e frica de ele insele si de ceea ce simt si vor. Eu SIMT! Ma simt atrasa, simt, traiesc. Am o relatie de 2 ani, dar nu m-a omorat ca femeie. Cel putin asta cred, si sper. Inca mai pot sa simt pasiune. Si nu doar pentru iubitul meu. Pot sa ma simt atrasa de un barbat pe care nu il cunosc. Pot sa mi-l doresc fara sa il am.
Da! nu poti sa stai cu cineva din obligatie? Ba poti. Nici nu trebuie sa iti dai seama. Si nici sa recunosti. Nu in fata celorlalti. Dar macar in fata ta. Nu cred ca nu au fost momente de cumpana in care fiecare femeie implicata intr-o relatie nu s-a intrebat daca e locul ei acolo. Si indiferent de raspunsul pe care si l-au dat sau l-au primit de la diverse persoane, au ramas. De ce? Pai.. ganditi-va singurele.
Pasiunea ne omoara. Nimic mai adevarat. Din pasiune isi insala o femeie barbatul. Pardon, din pasiune pentru altcineva. Pentru ca nu gaseste ceea ce cauta acasa. Pentru ca acasa au ramas doar acele obligatii sociale. Da.. sa le spunem tot obligatii. Pentru ca la urma urmei, desi avem posibilitatea sa alegem, unele lucruri le facem din obligatie. Nu acel tip de obligatie. Acea obligatie pe care vrei sa o respecti ca sa nu iti superi persoana iubita. Ajungem undeva in sfera moralului si deviem de la subiect. Ideea e ca pasiunea nu e vesnica. Poate fi inviata. Pentru scurt timp. Dar, odata inabusita, cu greu o mai recuperezi. Si apoi ce intervine? Exaaaact! OBISNUINTA! Si dupa ea, inevitabil, mai ales in cazul femeilor nesigure si speriate de singuratate, maritisul. Care, da, aprob, chiar si din iubire este o afacere. Se dau doi investitori, intotdeauna unul investeste mai mult iar castigurile sunt invers proportionale cu bugetul investit. Si in casnicie exista situatii de criza, si casnicia da faliment. Si atunci.. in unele cazuri apar alti investitori. Uneori, nu.
Imi asum repetitia (am spus acelasi lucru in comentariul scris la postul Adrianei), poti sa simti pasiune pentru un necunoscut. Poti sa arzi de dorinta fara sa iubesti. Dar niciodata nu o sa poti sa iubesti o persoana care nu trezeste niciun simtamant in tine. Poti sa o respecti, sa o vrei alaturi pentru ca iti ofera siguranta, poti sa o consideri minunata. Nimic mai mult. Si atunci, se ridica semne de intrebare. Intrebarea intrebatoare este.. vrei un raspuns?
Cred ca am intrigat destul de multe persoane, asa ca ma opresc aici, deocamdata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu