30 nov. 2010
Apa minerala pentru copii
Copiii se împart in doua mari categorii, cei care sunt considerați normali, adică oameni, si cei care sunt considerați speciali, veniți parca de pe alta planeta.
Având in vedere ca eu nu am copii, teoretic nici nu ar trebui sa abordez acest subiect, pentru ca este o injurie la adresa tuturor părinților care depun eforturi supra naturale sa-si crească super copiii , super speciali. Dar am o veste pentru acești super părinți : TOȚI OAMENII DE PE PLANETA ASTA AM FOST COPII, asa ca avem o idee despre ce înseamnă sa fi copil si CEL MAI IMPORTANT, de ce anume are nevoie un copil. Nu stiu de unde ideea asta tâmpită conform căreia cei care nu au copii, nu se pricep la creșterea lor , de parca atunci când ai un copil vine si cu manualul de instrucțiuni. In primul rând, un copil e un om, deci cam tot ce ai tu nevoie are si el: hrana, căldură, confort, igiena, odihna, afecțiune...iar apoi lucrurile se schimba de la caz la caz in funcție de personalitate, mediu de viata si cel înconjurător.
Poate fabulez si vorbesc din filme, dar pana acum 50 de ani copii nu aveau un statut aparte, fata de restul familiei si creșteau si ei pe lângă casa omului ca fiecare membru, nu aveau nevoi speciale. Gândindu-ma putin la câteva cărți ale copilăriei si făcând un rezumat scurt, copii chiar aveau o viata de căcat, gen Oliver Twist, David Copperfield, Cosette din Mizerabilii, astea sunt doar câteva exemple care imi vin in cap, Si nu cred in prostii de genu 'literatura e ficțiune sau invenție'... frumusețea literaturii, sau mai bine zis, al unui roman consta in a dezvolta un fir narativ, care de obicei este inspirat din realitate, cu cât sunt folosite mai multe procedee artistice cu atat devine o opera literara, dar asta nu o face mai putin reala ci mai impresionant de citit!
Iar realitatea acelor timpuri o regăsim in poveștile si viețile personajelor ca Oliver Twist, David Copperfield si Cosette. Iar realitatea actuala o regăsim in viețile copiilor cu apa minerala speciala, scaun special de mașină, masa speciala, fotoliu special, mâncare speciala, șervetele umede speciale, șampon special, pasta de dinți speciala, apărătoare pentru priza, apărătoare pentru ușa, apărătoare pentru frigider...in fine lista poate continua la nesfârșit, pentru ca pentru fiecare obiect utilizat de un om, exista varianta SPECIALA PENTRU COPII!!! (numai deschid subiectul obiecte utilizate de om, ca si alea sunt in proportie de 50% inutile, las asta pentru un alt post)
Si uitându-ma la lista cu mii de produse destinate copiilor ma întreb: copii din ziua de azi sunt retardați? sau vrem sa-i facem retardați? In timpului războiului, bunica-mea îmi povestea ca desert pentru ei însemna, margarina pe pâine cu zahar, acum ca un copil ca mănânce trebuie sa-i pui in farfurie frumos colorata, cu furculița in miniatura cu mâncare in forma de ursuleți, inimi si alte nebunii.
Sunt de acord sa-i protejam mai mult, din cauza faptului ca nu conștientizează la fel de bine ca noi pericolele, sunt de acord ca trebuie sa-i educam in asa măsură încât sa nu plece cu primul necunoscut de pe strada care i-a întins o bomboana sau sa-i explicam cum putem mai bine ca nu trebuie sa sara in fata vrunei mașini, sunt de acord ca trebuie sa-i protejam de boli si sunt de acord ca trebuie sa le oferim tot ce au nevoie si o copilărie plina de zâmbete si fără griji, dar nu sunt de acord in a le oferi lucruri de care nu au nevoie si spun asta din perspectiva mea de copil crescut normal.
Nu vorbesc doar in numele meu ci a generației mele, am crescut fără apărătoare la uși, fără păpuși Barbie, fără Cartoon Network, fără umidificator de aer, si majoritatea purtam scutece nu pampersi! Iar in scoală generala nu ne așteptau părintii când ieșeam de la scoală ci mergeam singuri cu autobuzu, metrou, tramvaiu acasă imi amintesc chiar ca de cei care erau așteptați de părinți făceam mișto. Acum e exact invers, ala care nu e așteptat de părinți se face de ras.
E un minunat proces de cretinizare a generaților viitoare, început desigur de prietenii noștri americani, care după ce au început mișcarea de corectitudine politica in 1960 pentru drepturile afroamericanilor (drepturi câștigate in 1868) Si-au dat ei seama ca nu mai au sclavi si si-au îndreptat atenția către un teritoriu neexploatat COPII si supra protejarea lor prin tâmpire ! Iar bat câmpii :))
Dar partea care îmi place mie cel mai mult din acest program de 'protejare' e ca are perioada de valabilitate, adică pana pe la 16-18 ani când copilul devine adolescent.Adică după ce i-am făcut capu mare ca Mos Crăciun exista, ca Binele Învinge, ca orice fata are printu' ei pe un cal alb, ca in mare totul e minunat si feeric pe pământ...ce face super părintele ? Își da seama ca odrasla sa nu si-a prins niciodată degetele la ușă din cauza apărătoarele pentru uși si scoate apărătoare si începe sa-i mai dea si apa de la chiuveta. Făcându-l sa înțeleagă ca viata e grea si ca doar prin munca ne permitem apa îmbuteliata in sticluțe frumos colorate si ca bani pentru jucării s-au cam terminat, iar cei pentru hăinuțe trebuie sa-i merite si sa-i muncească!
Da poate noi cei care nu avem copii nu ne pricepem la fel de bine, dar întotdeauna lucrurile văzute din exterior se vad mai bine...si nu trebuie sa fi vreun geniu ca sa-ti dai seama când un copil nu e fericit, chiar dacă tu i-ai umplut camera cu cele mai scumpe jucării inutile!
Păcat ca nu suntem capabili sa-i protejam pe cei care chiar au nevoie..pe cei orfani, pe cei maltratați, bătuți si batjocoriți...de ei uitam prea repede pentru ca ei nu au nevoie de apărătoare pentru uși, iar pentru ei un desert încă mai înseamna margarina pe pâine cu zahar...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu